Arhiva

Archive for the ‘General’ Category

Pentru ce tipuri de documente se pot face traduceri legalizate?

În repetate rânduri, am primit din partea beneficiarilor noştri, persoane fizice şi juridice, solicitarea de a face traduceri legalizate ale unor acte care – legal – nu se încadrează în categoriile documentelor pentru care se poate face acest gen de traducere, adică cea legalizată (o traducere care, pe lângă ştampila traducătorului autorizat, poartă şi ştampila şi semnătura unui notar).

Paradoxal, solicitarea expresă de depunere a traducerilor legalizate ale unor documente pentru care nu se poate face acest gen de traducere provine uneori inclusiv de la instituţii ale statului, care invocă acte legislative şi reglementări emise după anul 2013, anul în care a fost emis Ordinul Ministerului Justiţiei Nr. 2333 privind aprobarea
Regulamentului de aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii
notariale nr. 36/1995.

Astfel, în conformitate cu prevederile Art. 319 din Ordinul Ministrului Justitiei nr. 2333/2013, nu se pot traduce legalizat decat documente care provin de la instituţii ale statului sau de la notari publici.

De aceea, pentru orice documente sub semnatură privată (de ex: împuterniciri „de mână” sau emise de societăţi comerciale, diverse declaraţii, contracte, diplome eliberate de entităţi private, cv-uri, declaraţii pe propria răspundere) trebuie să se facă o copie legalizată la notar, pentru ca această copie (fiind emisa de un notar public) este asimilată în baza ordinului citat mai sus documentelor care pot fi traduse legalizat.

Iată mai jos prevederile relevante:

Art. 319 (OMJ 2333/2013)

(1) Înscrisul care se traduce se prezintă notarului public în una dintre următoarele forme:

  1. în original. Originalul poate fi un înscris sub semnătură privată* căruia i s-a dat, după caz, dată certă, legalizare de semnătură ori certificare sau poate fi un înscris autentic**;
  2. în copie legalizată ori certificată de autoritatea competentă care deţine în arhivă originalul înscrisului.

 […]

(6) Nu se poate legaliza semnătura interpretului şi traducătorului autorizat dacă înscrisul prezentat spre traducere, înfăţişat notarului public, este în copie simplă.

[…]

Pentru clarificare, conform Codului de procedură civilă :

*Înscrisul sub semnătură privată este acela care poartă semnătura părţilor, indiferent de suportul său material;

**[Alin. 1, art. 257] înscrisul autentic este acela făcut de funcţionarul public, notarul public sau alt agent instrumentator competent în formele si limitele atribuţiilor prevăzute de lege.

Reclame
Categorii:General

Reglementare nouă privind utilizarea caselor de marcat

În atenţia celor care au case de marcat:

Operatorii economici care sunt obligati sa utilizeze case de marcat trebuie ca la ora inceperii programului de lucru sa asigure inregistrarea sumelor de bani detinute de angajatii lor intr-un registru de bani personali, special intocmit in acest sens, se mentioneaza in OUG nr. 8/2015, recent intrata in vigoare.

Atentie! Cei care nu vor respecta aceasta obligatie vor fi sanctionati din 8 mai cu amenda de 9.000 lei.

Mai multe detalii pe avocatnet.ro.

Categorii:General

Reglementări noi pentru traducătorii autorizaţi

ianuarie 20, 2015 Un comentariu

În cazul în care nu aţi aflat deja de pe grupurile de discuţii de pe facebook sau din alte surse, vă informez că pe site-ul Ministerului Justiţiei este afişat spre consultare publică un proiect de lege intitulat „Lege privind traducătorii şi interpreţii judiciari”.

Proiectul de lege este postat sub forma unui fişier word disponibil aici: http://www.just.ro/LinkClick.aspx?fileticket=rn1MTkeoOqA%3D&tabid=93 .

Un rezumat al proiectului este disponibil aici (http://www.agerpres.ro/justitie/2015/01/15/proiect-de-lege-privind-traducatorii-si-interpretii-judiciari-pus-in-dezbatere-publica-de-ministerul-justitiei-21-10-25), dar nu prezintă toate aspectele de interes din lege.

Proiectul de lege a fost iniţiat de dl. Vasile-Cătălin Drăguşanu, senar PC de Neamţ, a cărui declaraţie politică referitoare la acest proiect este disposibilă aici http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=7399&idm=1%2C005&idl=1

Mai multe informaţii despre dl. Drăguşanu sunt disponibile aici http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.mp?idm=117&cam=2&leg=2012

20 ianuarie 2015

Categorii:General

Comisia Europeană organizează un concurs de… traduceri

Juvenes Translatores 2014 – concurs scolar de traducere
Termen limita: 2014-10-20


Comisia Europeana organizeaza acest concurs scolar pentru a le oferi tinerilor ocazia sa vada ce inseamna sa fie traducatori. Elevii de 17 ani trebuie sa traduca, in cadrul acestui concurs, un text scurt.

Scopul concursului este acela de a le arata tinerilor din scoli din intreaga Europa cum este sa fie traducatori profesionisti. Tinerii elevi vor avea ocazia de a lua parte la un test de traducere care se va organiza in aceeasi zi (27 noiembrie 2014) in mai multe tari europene. 
Elevii pot decide singuri in ce limba oficiala europeana sa fie textul initial si in ce limba doresc sa il traduca.

Tema acestui an este Identitatea Europeana.

Scolile interesate sunt invitate sa se inscrie in perioada 1 septembrie – 20 octombrie 2014.

Mai multe detalii la: http://ec.europa.eu/translatores/index_en.htm


Documente utile

Juvenes Translatores (young translators) Contest
http://ec.europa.eu/translatores/index_en.htm


Contact

DG Translation – Juvenes Translatores
Directorate-General for Translation
European Commission
B-1049 Brussels
Email: dgt-translatores@ec.europa.eu
http://ec.europa.eu/translatores/index_en.htm

Articol preluat de pe eurodesk.ro

Categorii:General

Primele traduceri de limbă română…

[…]

Primele traduceri în română ale căror urme s-au păstrat ar putea data, deci, din secolul al ­XIII-lea sau prima parte a secolului următor, în a doua jumătate a veacului al XIV-lea trecându-se, sub influenţa slavonismului cultural şi a joncţiunii oficiale cu Biserica creştină răsăriteană, la ajustarea versiunilor existente prin introducerea de cuvinte derivate din slavonă. Ceea ce a rezultat s-a păstrat în copiile moldoveneşti din secolul al XVI-lea ale psaltirilor rotacizante. Fără a fi rezultate definitive, concluziile de etapă consemnate mai sus marchează redeschiderea discuţiei despre începuturile culturii scrise în limba română.

[…]

Articol publicat pe historia.ro, redactat de dl. Ovidiu Pecican, sub titlul „Cât de vechi este scrisul în limba română”. Click aici pentru a citi întregul articol.

Categorii:General

Colectarea selectivă a deşeurilor: obligaţie curentă sau viitoare?

Obligaţia colectării selective a deşeurilor nu este de dată recentă. Au existat diverse „teze”, conform cărora această obligaţie revine atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice, sau doar celor juridice. Există şi alte informaţii contradictorii cu privire la momentul în care prevederile Legii 211 privind regimul deşeurilor ar trebui să intre în vigoare.

Conform unor informaţii recente, se apare că această obligaţie există acum.

Astfel, la Articolul 22, alin. 3 al Legii nr. 211/2011, cu modificările ulterioare, privind regimul deşeurilor, se precizează că „toţi operatorii economici au obligaţia desemnării unei persoane din rândul angajaţilor proprii care să urmărească şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în prezenta lege sau să delege această obligaţie unei terţe persoane.

Iată conţinutul complet al Articolului citat:

„Art. 22
(1) Producătorul de deşeuri sau, după caz, orice deţinător de deşeuri are obligaţia de a efectua operaţiunile de tratare în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) -(3) şi art. 20 sau de a transfera aceste operaţiuni unui operator economic autorizat care desfăşoară activităţi de tratare a deşeurilor sau unui operator public ori privat de colectare a deşeurilor în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) – (3) şi art. 20.
(2) Operatorii economici autorizaţi din punct de vedere al protecţiei mediului pentru efectuarea operaţiunilor de colectare şi transport au obligaţia să transporte deşeurile numai la instalaţii autorizate pentru efectuarea operaţiunilor de tratare.
(3) Deţinătorii/Producătorii de deşeuri persoane juridice, comercianţii, precum şi operatorii economici prevăzuţi la alin. (2) au obligaţia să desemneze o persoană din rândul angajaţilor proprii care să urmărească şi să asigure îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de prezenta lege sau să delege această obligaţie unei terţe persoane.
(4) Persoanele desemnate, prevăzute la alin. (3), trebuie să fie instruite în domeniul gestiunii deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate.”

ATENŢIE: legea poate fi interpretată astfel încât această obligaţie să revină şi persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale, etc. (deţinătorul de deşeuri este definit ca „producătorul deşeurilor sau persoana fizică ori juridică ce se află în posesia acestora”)

În cazul unui control efectuat de Garda de mediu, în cazul în care se constată neîndeplinirea cerinţelor impuse prin Articolul 22, alin. 3 din Legea nr. 211/2011 modificată, se pot aplica amenzi cuprinse între 15.000 lei şi 30.000 lei.

În cazul în care aveţi informaţii suplimentare sau clarificări, vă rog să aveţi amabilitatea să le înregistraţi la comentarii. Mulţumesc!

Categorii:General

Vocala scurtă şi vocala lungă…

octombrie 12, 2013 2 comentarii

Câţi dintre noi ştiu cuvintele to beat (a bate) > beaten (bătut) şi to bite (a muşca) > bitten (muşcat)? Le cunoaştem, nu? Câţi dintre noi pronunţă beaten şi bitten la fel? Bitân! Cam toată lumea, nu? Ce contează pronunţia exactă?

În definitiv, contează doar să transmiţi mesajul. Am avut nenumărate discuţii şi dispute pe tema asta, atât în viaţa reală, cât şi pe facebook… Dar nu este chiar aşa. Beaten se pronunţă /ˈbiːtən/, iar bitten se pronunţă /ˈbɪt.ən/. Da, şi?, ar putea întreba un cârcotaş. Beaten are acolo un „i” prelung, legătura dintre „t” şi „n” este făcută de un mic „ă”, acolo, aproape neauzit. Să nu uităm şi „t”-ul exploziv… Iar la bitten, „i”-ul este scurt, legătura dintre „t” şi „n” este ceva mai lungă, după cum indică şi semnul „ə” pentru transcrierea fonetică. Şi tot cu „t” exploziv. Dar toate astea se învaţă la cursurile de fonetică. Anul I sau II, nu mai ştiu…

Dar câţi ştiu aceste lucruri? Câţi au chiulit de la cursul de fonetică? Şi pentru câţi oameni sunt importante? Păi cel puţin pentru contribuabilul britanic este important. Să vă povestesc!

Nu mai departe de anul trecut, o „speţă” interesantă a fost înregistrată în Marea Britanie. În cadrul unui proces intentat pentru tâlhărie, acuzatul de origine română ar fi declarat chipurile că – în timp ce era jefuit – reclamantul l-ar fi muşcat. La câteva zile după declaraţia respectivă, în cadrul interogatoriului încrucişat, avocatul părătului a fost pus în situaţia de a depune la dosar fotografii ca element probatoriu pentru muşcături. Cu această ocazie, interpretul român a mărturisit că a pronunţat greşit cuvântul „beaten” (bătut); n-a prelungit „i”-ul cât trebuie şi a ieşit „bitten” (muşcat). Interpretul a recunoscut că şi-a dat seama imediat de eroarea comisă, dar că nu a oferit o rectificare în timpul audierii iniţiale. Având în vedere acest viciu, judecătorul a dispus reaudierea părţilor, ceea ce aduce cu sine şi noi costuri de aproximativ 25.000 lire sterline (cca. 128.000 lei) care cad pare-se în sarcina contribuabilului britanic. Fir-ar să fie, s-a întâmplat cu o limbă atât de simplă, pe care o vorbeşte la perfecţie toată lumea…

Scumpă vocala, mai scump diftongul… Care cumperi?

Categorii:General